Țara mea inventată

Bogdana

Astăzi a avut loc a 14-a ediție a Poveștilor din LumeaMare, la care Books Express participă cu drag. De data asta m-am stăduit să-mi înving emoțiile și să vorbesc despre o carte: My Invented Country de Isabel Allende.

Țara inventată de scriitoare are ca și corespondent în lumea reală Republica Chile, acolo unde Allende și-a petrecut mai puțin de jumătate din viață, fiind nevoită să o părăsească în 1973 când avea loc lovitura de stat a generalului Pinochet impotriva unchiului ei, socialistului Salvador Allende.

Ani de zile a trăit cu dorița să revină acolo, ceea ce însa nu s-a întâmplat decât în 2001.

Când unul dintre nepoți i-a spus cu oarecare compasiune și încercând să o încurajeze că mai are cel puțin trei ani de trăit a decis să facă o călătorie nostalgică pe care o evitase mulți ani în țara care devenise Chile, dar și o călătorie imaginară în țara copilăriei sale, ce trăiește in mintea și în cărțile ei. Acesta este și subtitlul în versiunea spaniolă, ‘O călătorie nostalgica în Chile’, a cărei acțiune este suspendată între 11 septembrie 1973 și 11 septembrie 2001, două date la care aveau loc evenimente dramatice din istoria țării natale pe de-o parte și a celei adoptive pe de alta.

Imaginea locurilor de suflet este una romantică, înghețată la începutul anilor 70.  Autoarea mărturisește că își amintește lucruri care nu s-au întâmplat. Dar nu facem toți asta? Memoria este condiționată de emoție!

My Invented Country: Isabel Allende
Orice călătorie și impresie despre orice loc sunt strâns legate de experieța noastră subiectivă și reprezintă amestecul dintre un șir de întâmplări și propria noastră sensibilitate.

Lectura și faptul că urma să povestesc ceva azi, m-au făcut și pe mine să îmi amintesc de școală și să mă comport exact ca atunci când îmi pregăteam o lecție, așteptându-mă nu fără emoție să fiu ascultată.

Santiago-ul copilăriei lui Allende avea ‘pretentiile unui oras mare dare sufletul unui sat’ iar prima amintire ține de o casă pe care nu o văzuse niciodată, dar despre care îi povestise bunicul ei de foarte multe ori și pe care o regăsim în Casa Spiritelor.

În prezent dezvoltatea economică, dorința de bunăstare au făcut să dispară unele lucruri care țin de identitate și de istorie, fie ea națională sau personală. Chilele din prezent l-am perceput apropiat de România. Chiar mi-am amintit durerea oamenilor apropiați mie când se mai demola ceva, țin minte momentul când pur și simplu a dispărut clădirea operetei din apropierea locuinței bunicilor mei în București și sentimentul de pierdere pe care l-am avut, chiar dacă nu fusesem niciodată înăuntru.

Allende descoperă oamenii dintr-un Chile modern care nu au siguranța zilei de mâine.

Dar rămâne impresionată ‘de lucrurile bune care au supravietuit în ciuda a tot ce s-a întâmplat, cum ar fi familiaritatea relațiilor dintre noi, felul afectuos în care ne întâmpinăm sărutându-ne pe obraji, simțul deplasat al umorului care mă face tot timpul să râd, prietenia, speranța, simplitatea, solidaritatea în timpurile grele, empatia, curajul de nestăvilit al mamelor, răbdarea…’ Lucruri care mă fac să mă gândesc din nou la România.

Mulțumesc Joacadeamine pentru inspirație, mulțumesc LumeaMare pentru prilej.

Author: aralya

Loving person, people watcher & listener, german teacher, enjoys working @Books Express Write me an e-mail at bogdana@books-express.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *